Cum a premeditat Putin invadarea Ucrainei

Criza din Ucraina a fost premeditată şi organizată, pas cu pas, la Kremlin. Cel puţin aşa susţine publicaţia independentă rusă Novaia Gazeta, care spune că a intrat în posesia unui document în care era descrisă, pas cu pas, intervenţia în estul Ucrainei. Planul în şapte paşi ar fi fost primit de către Vladimir Putin între 2 şi 12 februarie 2014. Redactarea sa a fost făcută în ultimele zile ale lui Viktor Ianukovici la conducerea Ucrainei, iar la realizarea planului ar fi participat Konstantin Malofiev, bănuit a fi unul dintre sponsorii separatiştilor proruşi.

Documentul este interesant pentru că descrie precis, pas cu pas, fundamentele, dar şi logistica politică şi mediatică a intervenţiei Rusiei în problemele ucrainene şi a anexării Crimeei şi a altor regiuni estice ale Ucrainei, scriu jurnaliştii ruşi. Există numeroase similitudini între planul propus şi defăşurarea evenimentelor din ultimul an. Jurnaliştii de la Novaia Gazeta precizează că nu este vorba despre un document oficial, care poartă o semnătură sau alt însemn, dar l-au primit de la o sursă de încredere, apropiată puterii.

După un an de propagandă rusească asupra necesităţii istorice şi spirituale a ingerinţei Rusiei în Ucraina, planul frapează prin modul pragmatic în care este scris. Nu vorbeşte nici despre „fraţii rusofoni în pericol”, nici de „rădăcinile profund ruseşti ale Donbasului” şi nici de „apartenenţa istorică a Crimeei la Rusia”. Acesată aură istorico-morală a fost elaborată mai târziu de Kremlin, pentru a camufla o strategie de apărare a intereselor economice şi geostrategice extrem de raţionale şi pentru a profita cât mai mult de situaţie.

Cronologia crizei din Ucraina

Documentul se deschide cu o constatare: căderea preşedintelui Ianucovici şi a familiei sale, care pierd rapid controlul politic la Kiev. Şeful statului este descris drept „un om fără voinţă şi calităţi morale, care se teme să renunţe la funcţia de preşedinte şi este gata să schimbe miniştri şi responsabili poltici cu forţa, contra garanţiei că îşi păstrează postul sau că va avea imunitate după ce a părăsit postul”. Viktor Ianukovici nu pare deloc apreciat, deşi Moscova continuă să îl prezinte drept „victimă a unei lovituri de stat şi singurul conducător legitim al Ucrainei”.

Autorii textului pretind ca obiectivul occidentului este să dezmembreze Ucraina, pentru a integra doar o parte în Uniunea Europeană. Iar protestele de la Kiev ar fi fost organizate de membri ai reţelelor criminale controlaţi de americani şi de polonezi. „Rusia este obligată să se amestece jocurile geopolitice ale comunităţii europene, care vor să pună sub semnul întrebării integralitatea teritorială a Ucrainei”, scriu autorii textului.

Dar nu unitatea Ucrainei preocupă Kremlinul. Moscova trebuie să intervină ca sa îşi protejeze interesele economice. Ucraina este o piaţă pentru hidrocarburile ruseşti, iar de gazoductele sale depinde poziţia Gazprom în Europa. „Dezintegrarea foarte probabilă a Ucrainei nu poate aduce decât beneficii Rusiei”, mai scrie în document. Controlul complexului militaro-industrial ucrainean, concentrat in regiunile proruse, va accelera reînamrarea Rusiei. Iar apariţia unui nou flux de migranţi slavi va contrabalansa tendinţa centrasiatică actuală.

În plan este clar formulat obiectivul de a lua Ucrainei regiunile din est şi Crimeea pentru a le integra în câmpul juridic şi etatic al Federaţiei Ruse. În acest scop, planul prevede proteste masive în regiunile favorabile Rusiei. Participanţii trebuie să ceară federalizarea Ucrainei sub sloganul „nu vrem să fim ostaticii Maidanului”, iar liderii regiunilor trebuie să fie invitaţi la Moscova şi să primească, chiar şi doar verbal, garanţii politice. În acelaşi timp, este indispensabil să pregătim terenul pentru organizarea de referendumuri în Crimeea şi în celelalte regiuni în care se poate pune problema autodeterminării şi alipirii pe viitor la Federaţia Rusă.

Pentru a lansa procesul derivei proruse a Crimeei şi a teritoriilor din estul Ucrainei trebuie create evenimente care pot da acestui proces legitimitate politică şi justificare morală, precizează documentul. Este elaborată şi o strategie de comunicare, ce pune accentul pe caracterul forţat şi reactiv al acţiunilor Rusiei. „Probabil aşa s-a născut mitul genocidului iminent al ruspfonilor ucrainei de către junta fascistă de la Kiev, impunând intervenţia Rusiei în Crimeea”, scriu jurnaliştii ruşi.

În anasamblu, scrie Novaia Gazeta, toate aceste recomandări au fost urmate de Moscova. Au fost organizate acte de nesupunere Kievului în regiunile proruse şi referendumuri legitime pentru a se alipi Rusiei, totul pe fondul unei campanii mediatice proruse. Singura greşală a acestui scenariu este indetificarea regiunilor ucrainene cele mai doritoare să se alipească Rusiei. Autorii documentului estimau că principalele regiuni doritoare să se unească cu Rusia erau Crimeea şi Harkov, Doneţk a fost lăsată la o parte.

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.