Minsk: Ultima şansă pentru pacea Europei

Jurnaliştii de la Russia Today au făcut rost de documentul carea a fost semnat la Minsk şi au prezentat cele 13 puncte ale acordului. Planul de pace pentru Ucraina a fost semnat de către reprezentanţii separaţiştilor pro-ruşi şi preşedinţii rus şi ucrainean.

Iată ce cuprinde noul plan de pace de la Minsk:

1. Încetarea focului în estul Ucrainei va intra în vigoare duminică, 15 februarie, la ora 00.00 (ora Kievului).

2. Retragerea armamentului greu. Părţile au convenit asupra unei zone demilitarizate, de-a lungul liniei de front care era în vigoare în septembrie. OSCE va monitoriza această zonă care va avea o întindere cuprinsă între 50 şi 150 de kilometri, în funcţie de raza de acţiune a armelor. Retragerea se va încheia la 1 martie.

3. OSCE îşi va folosi dronele şi observatorii pe teren, precum şi imagini din satelit şi date radar pentru a se asigura că ambele părţi respectă acordul.

4. Kievul şi rebelii vor negocia termenii viitoarelor alegeri locale în zonele rebele, ceea ce îi va readuce în cadrul legal al Ucrainei. Kievul va adopta o legislaţie privind autoguvernarea care să fie acceptabilă pentru republicile autoproclamate.

5. Kievul va declara amnistie generală pentru rebeli.

6. Un schimb de prizonieri trebuie să aibă loc la cinci zile de la retragerea completă, respectiv în 19 zile dacă retragerea armamentului se va face în perioada maximă prevăzută de acord.

7. Convoaiele cu ajutor umanitar vor primi acces neîngrădit în zonele afectate de război. Va fi pus în funcţiune un mecanism internaţional de monitorizare.

8. Kievul va relua legăturile economice, plăţile sociale şi serviciile bancare în zonele separatiste, întrerupte anterior ca răspuns la alegerile organizate în republicile autoproclamate. Această prevedere este subiectul unor negocieri ulterioare.

9. După organizarea alegerilor locale în regiunile Doneţk şi Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra graniţelor lor cu Rusia. Tranziţia ar putea dura, perioadă necesară unei reforme constituţionale cuprinzătoare în Ucraina.

10. Toate trupele străine, armamentul greu şi mercenarii vor fi retraşi din Ucraina. Grupările armate ilegale vor fi dezarmate, dar autorităţile locale din Doneţk şi Lugansk vor putea avea unităţi de miliţie legale.

11. Kievul va implementa o reformă constituţională cuprinzătoare până la sfârşitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean şi va oferi privilegii regiunilor Doneţk şi Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare în privinţa limbii, libertatea de a numi procurori şi judecători şi stabilirea unor relaţii economice cu Rusia.

12. Observatorii OSCE la alegeri vor verifica dacă alegerile locale din republicile autoproclamate corespund standardelor internaţionale. Procedura exactă pentru alegeri este subiectul unor negocieri ulterioare.

13. Discuţiile în cadrul „grupului de contact” (format din liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, un reprezentant al OSCE, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima şi ambasadorul rus în Ucraina) se vor intensifica în diverse moduri.

La capătul unui maraton diplomatic de 16 ore, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că părţile au ajuns la un acord de încetare a focului, începând din 15 februarie. Anunţul lui Putin a fost confirmat de Francois Hollande, care a spus că mai trebuie stabilite lucruri. Preşedintele Rusiei a declarat că s-a ajuns la un acord asupra părţilor esenţiale ale documentului.

Din păcate însă, se pare că negocierile dintre Ucraina şi separatişti au ajuns într-un punct mort. Petro Poroşenko nu vrea să negocieze cu preşedinţii republicilor Doneţk şi Lugansk, a declarat Putin, care a spus şi că lipsa de flexibilitate a omologului săi ucrainean a prelungit mult discuţiile.

Liderul de la Kremlin a mai declarat că se pate că preşedintele Poroşenko nu ştie exact care este situaţia la Debalţevo şi că separatiştii au încercuit trupele ucrainene.

Separatiştii cer cedarea de către Ucraina a oraşului Debalţevo, situat între Lugansk şi Doneţk. Militanţii pro-ruşi atacă nu doar armata ucraineană din zona oraşului, ci şi civilii. Miercuri, comandantul forţelor americane în Europa, Ben Hodges, a declarat că în regiune luptă militari ruşi. Potrivit oficialului, un succes al trupelor ruseşti în Debalţevo le va face să se concentreze apoi asupra portului Mariupol, important nod maritim, care ar facilita Rusiei accesul în Peninsula Crimeea şi controlul total al Mării Azov.

Reprezentantul OSCE în Grupul pentru Ucraina a părăsit grupul şi s-a alăturat celor patru lideri pentru discuţii. Este posibil să fie mesagerul discuţiilor cu separatiştii.

„Documentele sunt studiate în toate celelalte formate”, a declarat ministrul ucrainean de Externe. Asta înseamnă Grupul de contact pentru Ucraina, la care participă şi reprezentanţii separatiştilor. Alexandr Zaharcenko, preşedintele autoproclamatei republici Doneţk şi Igor Plotniţki, preşedintele Republicii Populare Lugansk cer să fie trataţi separat şi refuză să semneze acordul.

Potrivit Sputnik, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko ar fi spus că nu are veşti bune şi că sunt inacceptabile condiţiile lui Putin. Dar mai există o speranţă, ar fi adăugat Poroşenko.

Anterior, presa anunţa un acord, care prevede o încetare a focului în mai puţin de 48 de ore. Acordul la care s-ar fi ajuns după aproape 14 ore de discuţii ar fi intrat în vigoare pe 14 februarie. În cursul dimineţii, cei patru lideri s-au ridicat de la masa discuţiilor. Se pare că a fost vorba despre o pauză şi că cei patru lideri s-au întors, puţin după ora 9 (ora României) în sala negocierilor.

La Minsk, în Belarus, au avut loc discuţii pentru un acord privind încetarea luptelor în estul Ucrainei. La întâlnirea care a avut loc în format Normandia au participat Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania. Documentul acordului de pace pentru Ucraina a fost studiat şi în cadrul Grupului de contact pentru Ucraina. La acesta au participat şi liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk.

Vladimir Putin şi Angela Merkel au părăsit sala de conferinţe, după nouă ore. După o discuţie în tete-a-tete, cei doi s-au alăturat omololigilor ucrianean şi francez.

Minsitrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că discuţiile decurg mai mult decât bine. După zece ore de negocieri, întrebat dacă sunt veşti, Lavrov a spus doar atât: multe. El a ieşit de multe ori să fumeze în timpul acestei seri. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko apare căscând în mai multe fotografii.

Petro Poroşenko cască la

Consilierul de politică Externă al lui Vladimir Putin a declarat că negocierile sunt intense.

Deşi şi-a frecat mâinile după ce a dat noroc cu omologii săi, se pare că liderul de la Kremlin nu a fost relaxat în timoul discuţiilor. Tensionat, Vladimir Putin a rupt un creion. Se pare că discuţiile se prelungesc pentru că Putin caută ac în papură fiecărui articol.

Potrivit jurnaliştilor prezenţi la Minsk, Petro Poroşenko ar fi părăsit de mai multe ori sala negocierilor, spunând că nu este o păpuşă şi nu îi spun alţii cum să îşi conducă ţara.

Ultimul acord de la Minsk, din 5 septembrie 2014, nu a fost niciodată respectat.

Cronologia crizei din Ucraina

Mai mult de 5.400 de oameni au murit de la izbucnirea crizei din Ucraina. Planul de pace pentru Ucraina le-a fost prezentat liderilor francez şi german de către Vladimir Putin. El a fost lucrat de europeni împreună cu Washingtonul. Apoi a trecut pe la Kiev, unde a fost din nou modificat în compania lui Poroşenko şi s-a întors în mâinile celui care deţine cheia conflictului, Vladimir Putin.

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.