Portretul lui Redoine Faid, infractorul vedetă în Franța

Viața sa pare desprinsă dintr-un film de acțiune. De fapt, Redoine Faid, infractorul vedetă al Franței, care a evadat spectaculos sâmbătă dimineața, s-a inspirat din filme pentru a învăța să comită infracțiuni.

Redoine Faid a fost încarcerat în iunie 2011, după șase luni de căutări. El este cercetat pentru că ar fi condus un atac armat în care a murit o polițistă de 26 de ani, în 2010. La puțin timp după incident a fost audiat primul suspect, în posesia căruia au fost găsite mai multe arme de război. Poliția a continuat ancheta pentru a-i găsi pe toți membrii comandoului, a cărui țintă fusese o dubă cu 10 milioane de euro, care se îndrepta spre Banca Franței. 27 de persoane au fost audiate de către polițiști, dar Faid a reușit să scape. El a fost prins după șase luni, în iunie 2011.

Stea în ascensiune a banditismlui în Franța, Redoine Faid s-a făcut băiat cuminte după ce a ieșit din închisoare în 2009 și a scris o carte: „Spărgător, din cartierele sărace, la marele banditism”. Faid fusese condamnat la 20 de ani de închisoare în 1998 pentru mai multe spargeri și furturi, printre care și atacul unei dube blindate. În cartea sa, Faid povestește că a spart o bancă, așa cum a văzut în filmul „Reservoir Dogs” și că a învățat cum să atace camioanele blindate din filmul „Heat”. El a fost și vedeta unui documentar despre infractorii din suburbii, difuzat pe postul Canal+ în 2011.

Redoine Faid povestea într-un interviu pentru Le Point cum a crescut infracționalitatea în cartierele sărace de la marginile marilor orașe, la sfârșitul anilor ’90. Infractorul spune că acest lucru a fost posibil pentru că poliția nu le-a acordat suficentă importanță și nimeni nu credea că tinerii, în special magrebinii, vor fi capabili de lovituri mari. În mod tradițional, marile infracțiuni se produceau de greii din sud, din Corsica sau Marseille. Un interviu pe care îl citești ca pe un roman polițist.

„Din cartierele sărace s-a ridicat o nouă generație de spărgători. Erau în jur de 150 băieți care spărgeau distribuitoarele de bani venind câte doi pe un scuter cu o rachetă (AK 47) și nu aveau să se oprească. Erau și cei care spărgeau dubele. Autodidacții. Eu am învățat uitându-mă la Heat, de Michael Mann. Visam să atac o furgonetă și el mi-a arătat cum. Am înțeles că nu era nevoie să fie 12 inși, patru erau de ajuns. În miercurea în care filmul a ieșit în sală, eram la cinematograf cu prietenii mei la proiecția de la ora 14. Am fost la toate proiecțiile din ziua aia. În sală erau numai tineri din carteiere sărace, care fluierau ca pe stadioanele de fotbal. O atmosferă incredibilă. Am văzut Heat de șapte ori la cinematograf și de sute de ori pe DVD, ca să disec atacul furgonetei, lucru ce mi-a servit la primul meu atac. Ca în film, am folosit măști de jucători de hochei. În iunie 2009, când am ieșit din închisoare, m-am întâlnit cu Michael Mann, care venise la Paris pentru lansarea ultimului său film, Public Enemies. Ați fost cel mai bun profesor de facultate și consilier tehnic pe care l-am avut, dar mi-ați și distrus viața, i-am spus, iar el a început să râdă”.

Redoine Faid a povestit și că, pentru primul atac al unei dube blindate s-a pregătit 15 ani. El spune că frica pe care o resimțea atunci când ataca o furgonetă nu se poate compara cu cea resimțită atunci când ataca o bancă.

„Ai emoții, ca un actor de cinema sau de teatru. Pe măsură ce se apropie momentul vezi frica în privirile celorlalți. Înainte să încep vomit, iar ceilalți știu asta, după care mănânc un biscuite. E din cauza refluxului gastric. În echipa mea nimeni nu pleca mâncat. Și, de șapte ori din zece, băieții luau cocaină. Ești astfel fixat încât, odată ce ai început, faci gesturile automat, fără să gândești. Fiecare are o sarcină la care trebuie să se concentreze. Există unul care oprește duba, unul care scoate paznicii afară, unul care blochează strada și trebuie să tragă în aer dacă vin polițiștii. Barajul îl punem la 200 de metri, ca să evităm confruntarea directă. Dacă vor să se apropie, trebuie să vină pe jos și asta îi descurajează. Un atac se pregătește cu câteva luni înainte. Ca să urmărești o dubă fără să fii reperat, îți faci un fileu din dantelă. Lucrezi cu mai multe mașini pe o parte din traseu și a doua zi o iei de la capăt, acolo unde te opriseși. Și tot așa. Mașinile care vor fi folosite pentru atac sunt mutate la trei zile și trebuie să fii atent, să nu lași amprente și nici să nu stârnești suspiciuni. Nici nu se pune vorba să atragi atenția deschizând portiera cu mănuși, trebuie să ții discret o eșarfă în palmă și să îți pui mănușile în mașină. E un lucru care îți ia tot timpul, te gândești la el 24 de ore din 24. Marele infractor este cel care rezistă. Devii repede dependent de spargeri. Cauți adrenalina pe care atacurile ți-o provoacă și de care corpul tău are nevoie ca de un drog. După o spargere aveam nevoie de 48 de ore ca să mă detensionez. Imposibil să dormi, inima continuă să-ți bată nebunește. Ai un sentiment de atotputernic. De la un moment dat nu mai faci asta doar pentru bani”.

Probail că adrenalina este motivul pentru care Redoine Faid nu s-a putut opri, deși devenise o vedetă mediatică.

Informațiile de pe acest site pot fi preluate în limita a 500 de caractere, cu link către sursă.

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.