Tactica ambiguă a lui Putin în Ucraina

În Ucraina se intesifică violenţele în regiunea Donbas. Mai mult de 5000 de oameni au murit în ultimul an, iar numărul victimelor creşte în fiecare zi. Preşedintele francez Francois Hollande cataloghează situaţia drept un război, nu un conflict. De aceea pleacă în aceasto după amiază la Kiev, cu Angela Merkel. În capitala Ucrainei se află şi secretarul de stat american, John Kerry. De la Kiev, Hollande şi Merkel vor pleca vineri la Moscova. Nimic nu a dus până acum la o calmare a situaţiei în Estul Ucrainei. Nici chiar analiştii nu înţeleg tactica ambiguă a lui Putin în Ucraina.

Slate.fr face o analiză a situaţiei din estul Ucrainei. Armistiţiul stabilit în luna septembrie a anului trecut la Minsk nu a fost niciodată respectat. Toate discuţiile dintre separatişti şi guvernul de la Kiev au rămas fără rezultat. Separatiştii au preluat controlul aeroportului din Doneţk, au alungat armata ucraineană şi atacă Mariupol. Cucerirea acestui port la Marea Neagră le-ar crea un coridor până în Crimeea, anexată de Rusia în martie 2014.

Occidentul nu reuşeşte să înţeleagă ce vrea Vladimir Putin, ale cărui acţiuni îi contrazic constant declaraţiile. Atunci când Francois Hollande a făcut escală la Moscova, întorcându-se din Kazahstan, Putin i-a spus că nu vrea să anexeze Donbasul. Iar Hollande l-a crezut. Liderul de la Kremlin i-a spus chiar omologului său francez că vrea să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Neagă că a trimis soldaţi pentru a susţine separatiştii, iar ruşilor care încearcă să protesteze când vin sicrie în ţară li se închide gura.

Miniştrii de Externe din Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina s-au întâlnit recent la Berlin, unde au stabilit încetarea luptelor şi retragerea armamentului greu la 15 km de frontieră. A doua zi, separatiştii au atacat aeroportul din Doneţk şi două zile mai târziu au bombardat populaţia civilă din Mariupol. I-a minţit Serghei Lavrov pe colegii lui? Putin nu a fost de acord cu rezultatul negocierilor? Rusia nu are nicio influenţă asupra rebelilor?

Tactica ambiguă a lui Putin descumpăneşte diplomaţia europeană. Cei 28 de membri ai Uniunii Europene au fost de acord în ultimul an pentru a exclude orice intervenţie militară. Au impus însă sancţiuni economice Rusiei, care au dus la o situaţie mai gravă decât se aşteptau la Moscova. Este principalul mijloc de a pedepsi Rusia, pe lângă ajutorul acordat Ucrainei, în pricipal economic. Ajutorul european nu prevede furnizare de arme, de aceea intenţia americanilor de a furniza arme îi pune pe europeni într-o situaţie dificilă. Nu doar că dă apă la moară propagandei ruseşti, dar poate duce şi la disensiuni în cadrul Uniunii. De altfel, există ţări europene care se opun continuării sancţiunilor economie impuse Rusiei.

Care este rolul sancţiunilor impuse Rusiei?

Sancţiunile impuse Rusiei au trei obiective: o semnificaţie simbolică, pentru a arăta că anexarea Crimeei, primul stat anexat de un altul de la sfârşitul ceului de-Al Doilea Război Mondial, este inacceptabilă; o funcţie punitivă, pentru că anexarea Crimeei nu putea rămâne fără consecinţe; o presiune diplomatică, Moscova fiind împinsă să găsească un acord cu Ucraina asupra sorţii regiunilor din est.

Primele două obiective au fost atinse. Sancţiunile europene şi americane au agravat dificultăţile economice ale Rusiei, care a intrat în recesiune, inflaţia creşte, rubla se prăbuşeşte, băncile îşi pierd capitalul. Criza a arătat că ţara are o prosperitate relativă, care s-a datorat în ultimii ani exportului de hidrocarburi. Iar preţul petrolui şi al gazului au scăzut.

Contractul social între puterea lui Putin şi clasa de mijloc a Rusiei – vă îmbogăţiţi, dar nu vă ocupaţi de politică, a devenit caduc. El a fost înlocuit de o exaltare naţionalistă, hrănită din spectrul încercuirii occidentului şi al apărării poporului frate din Ucraina. Vladimir Putin este într-o situaţie din care îi este greu să mai dea înapoi. Ar pierde susţinerea populaţiei, care crede, în proporţie de 80%, că ţara este în pericol. Iată deci, că sancţiunile economice, în loc să îmblânzească Rusia, au rigidizat-o.

Ca să împiedice guvernul de la Kiev să transforme Ucraina într-un stat modern, îndreptat spre Europa, Putin are mai multe variante la dispoziţie. Poate să întreţină un conflict de dimensiuni reduse în estul Ucrainei, să ajute separatiştii să facă un coridor între Donbas şi Crimeea sau Transnistria sau să împingă autoproclamata putere din Donbas să găsească o înţelegere cu Kievul. Doar că nu se ştie care dintre aceste tactici alege Putin, nimeni nu mai înţelege nimic.

Putin nu şi-a manifestat clar interesul de a negocia. Orice soluţie interpretată ca un gest de calmare a fost urmată de o escaladare a violenţelor în estul Ucrainei. Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, a trimis un semnal direct Moscovei, în ianuarie, evocând o viitoare cooperare între Ue şi Rusia, în cazul rezolvării conflictului din Ucraina. Nu doar că nu a primit niciun răspuns, dar nici nu s-a obseravt că ruşii ar fi interveit în vreun fel pe lângă separatişti.

Agravarea situaţiei în estul Ucrainei plasează europenii în faţa unor alegeri dificile. În luna martie, vor trebui să reînnoiască sancţiunile. Decizia trebuie luată în unanimitate, ceea ce va duce cu siguranţă la noi discuţii.

Dacă escalada militară continuă, cu siguranţă vor fi prelungite sancţiunile. Dar o asemenea decizie este delicată. Există state care se opun acestui lucru, pentru că suferă şi ele consecinţele sancţiunilor sau sunt supuse retorsiunii Rusiei. Iar când sancţiunile vor ajunge la maximum, ceea ce nu este departe, care va fi următorul pas? Diplomaţii europeni nu au nicio idee.

You may also like...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *